Wednesday, 17 January 2018

Fleur and Color on Wednesday (2)

 
In  bucatarie ...
 
Acest castronel (English Ironstone tableware, 'Dickens Series’ blue/ white) îl am de aproximativ 30 de ani. Nu este un unicat si nu are o valoare deosebita dar pentru mine este foarte valoros. L-am primit cadou de la o prietena atunci cand ne-am mutat în prima noastra casa din Olanda! Daca vreti, este un cado de suflet! Iubesc culoarea albastra, cobaltul în special. Multi ani mai tarziu am primit tot cadou, de la nasa noastra de casatorie un serviciu de masa ... cobalt! Pe ala am sa vi-l arat data viitoare! Va doresc o zi  placuta!  Fleur and Color your Wednesday!



 
❀Ella✿

Monday, 15 January 2018

Copiii lui Hansen - (Citate favorite 35)

 
 
Chiar dacă lepra a fost eliminată global în anul 2000 (cu doar un caz de îmbolnăvire la 10.000 de persoane), la Tichilești, un sătuc uitat de lume din județul Tulcea, se află ultima leprozerie din Europa, locul unde scriitorul care vreau sa vi-l prezint astazi, imaginează o poveste emoționantă despre o colonie de bolnavi. Cartea se numeste Copiii lui Hansen si este scrisa de Ognjen Spahić. Sincera sa fiu nici eu nu stiam daca nu o primeam de la "Mos Craciun cel secretos"! Mosul meu, a fost Amalia si îi multumesc înca o data pentru cadou!

Am citit cartea într-o dupa-amiaza si mi-am însemnat cateva randuri din ea ...
Va recomand cartea sa o cititi, mie una mi-a placut tare mult!

„De-a lungul anilor, realitatea din leprozerie a dat naștere legii că aici emoțiile nu pot și nu trebuie să existe. Cu toții eram un singur corp care respira boala, dormea cu boala și murea cu din cauza ei. Acest mecanism practic putea fi considerat parte a echilibrului naturii, care tinde către menținerea elementară a fragilei sănătăți fizice și mentale a rasei omenești."

„Dacă ar fi să iau cu mine o amintire care să condenseze tot ce am trăit și tot ce am gândit în acest loc de-a lungul anilor, aceasta ar fi o bucată de întuneric jilav și gros."


Copiii lui Hansen este o lectură care te înfioară din toate punctele de vedere. Pe de o parte, te încearcă sentimente de revoltă (de ce doar în România mai există o leprozerie!?), apoi simți milă și repulsie față de personaje, pentru ca mai apoi să te detașezi și să pornești alături de Ognjen Spahić într-o călătorie în spațiu și timp pentru a înțelege destinul damnat al leproșilor.

P.S. Probabil va întrebati de ce am pus aceasta fotografie?! De la Amalia am mai primit si felicitarea si acea floricica tricotata pe care am prins-o pe geanta mea de blugi! Frumos, nu?

Postarea se înscrie la "Citate favorite"